EN RO















#Exponatul Lunii

>>>

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică. În icoana „Sfântul Nicolae cu scene din viață", ierarhul este reprezentat bust, binecuvântând Evanghelia. Este încadrat de două medalioane rotunde care păstrează chipul Mântuitorului și cel al Maicii Domnului, care îi oferă Evanghelia și omoforul. Sf. Nicolae, mai timpuriu decât alți sfinți, a fost înfățișat cu scene din ciclul său hagiografic. Primele imagini din viața sfântului datează din secolul al XI-lea, reprezentate pe o icoană pliantă din mănăstirea Sf. Ecaterina din Sinai.

Icoana muzeală datează de la începutul secolului al XIX-lea, păstrând sipetul tradițional, specific icoanelor clasice. Douăsprezece casete oferă imagini din viața sfântului, dispuse de la stânga la dreapta: câte patru pe latura superioară și inferioară și câte două în registrele laterale, după cum urmează: Nașterea Sf. Nicolae (1), Botezul Sf. Nicolae (2), Miracolul vindecării femeii ciunge (3), Ucenicia tânărului Nicolae (4), Hirotonirea întru diacon (5), Hirotonirea întru episcop (6), Visul lui Constantin (7), Sf. Nicolae salvează trei voievozi de la execuţie (8), Miracolul salvării de la înec (9), Minunea salvării lui Vasile de la arabi (10), Adormirea Sf. Nicolae (11) și Transferarea moaștelor Sf. Nicolae în or. Bari (12).

Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 6/19 decembrie, ziua nașterii sale, și la 9/22 mai, ziua în care moaștele sfântului au fost transferate de la Myra la Bari (1087). Dintre toți sfinții lumii creștine, chipul Sf. Nicolae este unul dintre cele mai populare, astfel încât chiar și o persoană fără experiență în domeniul iconografiei ar recunoaște cu ușurință imaginea sa.

Sf. Nicolae s-a născut în Imperiul Roman, la Patara, provincia Lichia, în perioada 260-280, sursele timpurii trecând cu vederea data exactă a nașterii. Provenea dintr-un neam avut, dar faima și luxul îi erau străine. S-a consacrat de timpuriu rugăciunii și studierii Sfintei Scripturi, deprinzând cu ușurință și alte discipline. Refuza petrecerile gălăgioase și discuțiile pustii, mergea regulat la biserică și stăruia asupra unei vieți feciorelnice. Mai târziu s-a consacrat slujirii pastorale, apărând cu perseverență credința creștină și pronunțându-se ferm împotriva ereziilor.

Grație grijii față de oameni și binefacerilor pe care le-a manifestat pretutindeni, a devenit foarte popular nu doar la Myra, ci și în împrejurimi. Harul Sfântului Duh, sălășluit în inima lui, s-a manifestat prin minunile săvârșite atât în timpul vieții, cât și după moarte, calificativul „Făcătorul de minuni" devenind un atribut indispensabil al numelui său. Sf. Nicolae s-a stins din viață în anii '30 ai secolului IV (circa 334-337), osemintele fiindu-i depuse în somptuosul cavou de marmură din catedrala episcopală în care a păstorit ani la rând. Aceasta a devenit, la scurt timp, un important centru de pelerinaj.

Sfânta Tradiție a păstrat cu acuratețe trăsăturile portretului sfântului, apariția sa pe icoane remarcându-se printr-o individualitate pronunțată. Arta bisericească a adunat multiple reprezentări iconografice - de la imaginea până la umăr la cea în plină statură. Diversitatea acestor reprezentări sugerează că iconografia finală a imaginii Sf. Nicolae nu era încă formată, constituindu-se abia prin secolele X-XI. Se spune că un rol important în venerarea Sf. Nicolae l-a jucat o icoană autentică din bazilica din Myra, executată în timpul vieții sfântului, menționată în surse scrise încă din secolul al XI-lea.

Icoanele cu ciclul hagiografic al Sfântului Nicolae au cunoscut o largă răspândire atât în arta bizantină, cât și în cea post-bizantină, confirmând importanța și popularitatea cultului său.

 

Tur Virtual


Expoziții

„Costești - orașul meșteșugarilor de pe Botna”

(dedicată aniversării a 65 de ani de la primele săpături arheologice sistematice)

26 septembrie - 18 decembrie 2019

 
Situl arheologic Costești reprezintă unul dintre cele mai importante complexe medievale din spațiul pruto-nistrean. Pentru prima oară așezarea din lunca râului Botna și cetatea situată la nord de orașul medieval, au fost introduse în circuitul științific în anul 1924 de istoricul Ștefan Ciobanu. Zece ani mai târziu, în anul 1934, Teodor Porucic a efectuat primele săpături la Costești. În anii postbelici, investigații arheologice de suprafață în perimetrul fortificației de pământ de la Costești-Gârlea și a zonei aferente au fost întreprinse de arheologii G.D. Smirnov, G.B. Fedorov, Em. Rikman. În anul 1954, au fost întreprinse săpături arheologice în zona așezării urbane, a cetății de pământ, care au rezultat cu importante precizări privind întinderea și încadrarea cultural-cronologică a ansamblului de la Costești-Gârlea. Au urmat alte cercetări arheologice de suprafață realizate de Nicolae Chetraru în anul 1956.

Un loc aparte în cadrul investigațiilor de la Costești îl ocupă săpăturile întreprinse de L.L. Polevoi în anii 1957 și 1959. Autorul a prezentat rezultatele cercetărilor în două rapoarte științifice, câteva articole și o monografie. Ecaterina Abâzova a reluat în anii 1978-1979 săpăturile în așezarea din sec. XIV de la Costești-Gârlea, atât în sectorul meșteșugăresc, cât și în incinta așezării din lunca Botnei. Investigații de salvare în orașul medieval de la Costești în anul 1993 au mai executat N. Telnov și T. Reaboi. Lucrări importante au fost întreprinse în anul 2005 cercetătorii A. Gorodenco și N. Russev, rezultatele acestora rămânând nevalorificate. Cele mai recente investigații arheologice, de salvare, în așezarea medievală de la Costești-Gârlea au fost întreprinse în anii 2016-2019 de Agenția Națională Arheologică.

Astfel, în perioada cuprinsă între anii 1934 și 2019, la Costești au fost organizate în total 10 campanii de săpături arheologice. Toate aceste cercetări, însă, au avut mai mult un caracter de salvare, restrânse și departe de a oferi date suficiente pentru elucidarea problemelor de ansamblu. Investigațiile arheologice au demonstrat că orașul medieval de la Costești-Gârlea era alcătuit din câteva sectoare, unele reprezentând adevărate cartiere ce cuprindeau, printre altele, edificii publice, case din piatră ori cărămidă, prevăzute cu sistem de aducţiune a apei prin tuburi din ceramică, dar și locuințe adâncite, diferite ateliere meșteșugărești, alte construcții. La periferia așezării au fost identificate două (?) cimitire cu morminte de înhumație, o criptă funerară sau un mausoleu, iar în apropiere de oraș - două situri fortificate, a căror cronologie și semnificație nu sunt încă suficient de bine clarificate.

Cu ocazia aniversări a 65 de ani de investigații sistematice la Costești, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei vine în faţa publicului cu o expoziţie în care sunt prezentate o serie de obiecte care au fost descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. O mare parte dintre acestea au fost restaurate de specialiştii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. Originalitatea expoziţiei constă în faptul că majoritatea pieselor prezentate sunt expuse pentru prima dată, deși anterior acestea au fost cercetate şi incluse în circuitul ştiinţific prin publicare. Expoziţia este completată cu o serie de imagini ce reflectă procesul cercetărilor arheologice, fiind suplinită de câteva vederi generale asupra sitului și de harta acestuia.

Expoziţia este structurată în patru compartimente:
I. Vase de uz casnic de lut și vestigii gospodărești;
II. Obiecte de metal de uz casnic;
III. Monede și obiecte de podoabă;
IV. Materiale de construcție și fragmente de apeduct.

În primul compartiment vor fi prezentate mai multe vase de lut reprezentate de vase ceramice smălțuite de diferite culori, fusaiole, sfeșnice, suporturi pentru vase etc.

Cel de-al doilea compartiment este dedicat pieselor meșteșugărești executate din metal. Menționăm dintre acestea mai multe cuțite, cuie și potcoave, un vas de metal de dimensiuni mari.

Următorul compartiment prezintă un lot de piese de podoabă, în special paftale și inele, provenite de pe teritoriul sitului, probabil de producție locală. Tot aici vor fi prezentate emisiunile monetare de Costești - Gârlea, bătute în atelierul de la Costești, precum și alte monede, ale altor state, descoperite acolo, dar și câteva puşculiţe.

În cel de-al treilea lot sunt incluse diferite tipuri de materiale de construcție: cărămizi simple și smălțuite dar și țevi de apeduct sau canalizare.

Vernisarea expoziției va avea loc joi, 26 septembrie 2019, ora 15.00, în holul de la etaj.

Organizator:
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei

Parteneri:
Agenția Națională Arheologică
Colecționarul Petru Costin

Curatori:
Dr. Anuța Boldureanu, Dr. Ion Tentiuc


 




Moldova independentă
RSSM sub regimul sovietic
Războiul Al Doilea Mondial
Basarabia şi RASSM între cele două războaie mondiale
Basarabia în perioada dintre cele două războaie mondiale
Epoca renaşterii mişcării cultural-naţionale
Epoca reformelor şi consecinţelor
Suprimarea autonomiei. Basarabia o nouă colonie ţaristă
Perioada autonomiei relative a Basarabiei în cadrul Imperiului Rus
Epoca
Fanariotă
Între medieval şi modern, epoca fanariotă
Epoca de aur a culturii româneşti
Secolul de aur al  culturii româneşti
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Lupta pentru apărarea fiinţei naţionale a Ţării Moldovei
Formarea statului medieval Moldova
Perioada formării şi constituirii definitive a statului medieval de sine stătător Moldova
Epoca marilor migraţiuni nomade
Epoca marilor migraţiuni nomade şi apariţia primelor formaţiuni prestatale în regiunea carpato-dunăreană
Evul mediu timpuriu
Evul mediu timpuriu. Perioada constituirii comunităţilor romanicilor, a apariţiei primelor formaţiuni prestatale
Epoca fierului
Epoca fierului şi epoca antică
Epoca bronzului
Epoca bronzului
Epoca eneoliticului
Epoca eneoliticului
Epoca neoliticului
Epoca neoliticului
Epoca paleoliticului
Epoca paleoliticului
  
  

Veniţi la muzeu! Redescoperiţi istoria!
Vizitează muzeul
Vizitează muzeul
Program de vară– zilnic,
orele 10-18.

Program de iarnă – zilnic,
orele 10-17.
Luni închis.
Taxe de intrare:  Adulţi – 50 lei, pensionari, studenţi - 20 lei, elevi - 10 lei. Acces gratuit (...)

WiFi Internet prin Wi-Fi gratuit: Pentru vizitatori în curtea Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei funcţionează o reţea de internet prin Wi-Fi.




#Exponatul Lunii

Circa treizeci de icoane din patrimoniul MNIM îl au ca protagonist pe Sfântul Ierarh și Făcătorul de minuni Nicolae. Reprezentând în mare parte icoana târzie, dintre acestea se remarcă câteva imagini timpurii, rare prin compoziția lor iconografică...

Citeşte mai multe >>




































Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

 



Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC

menu
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.
©2006-2026 Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei
Visit museum Str. 31 August 1989 nr.121 A, MD 2012, Chişinău, Republica Moldova
Telefoane:
Secretariat: +373 (22) 24-43-25
Secţia Relaţii publice, Educaţie muzeală: +373 (22) 24-04-26
Fax: +373 (22) 24-43-69
E-mail: office@nationalmuseum.md
Serviciul asistenţă tehnică: info@nationalmuseum.md
Administrare și întreținere site web: Andrei EMILCIUC